Dezvoltarea economică endogenă la nivel regional. Cazul României

CUPRINS

LISTA TABELELOR

LISTA FIGURILOR

LISTA ACRONIMELOR

INTRODUCERE

SEC IUNEA I A

ABORD RI TEORETICO METODOLOGICE ALE DEZVOLT RII

ENDOGENE REGIONALE

Capitolul 1. TEORII ALE DEZVOLT RII ENDOGENE
1.1. Evolu ia teoriei cre terii economice
1.2. Factorii cre terii endogene la nivel macroeconomic
1.3. Modele macroeconomice ale cre terii endogene
1.4. Abord ri teoretice ale dezvolt rii endogene regionale
1.4.1. Noua Geografie Economic i endogenitatea
1.4.2. Factori specifici ai dezvolt rii regionale endogene
1.4.3. Principalele modele ale dezvolt rii endogene regionale

SEC IUNEA A II -A

ANALIZA STATIC I DINAMIC A DEZVOLT RII ENDOGENE REGIONALE PE BAZA UNOR MODELE ECONOMICO MATEMATICE

Capitolul 2. DISPARIT I ECONOMICE REGIONALE ÎN CONTEXTUL CRE TERII ENDOGENE DURABILE
2.1. Considerente generale
2.2. Tehnici i metode de analiz a inegalit ilor regionale
2.2.1. Introducere
2.2.2. Metodologia de analiz privind inegalit ile i convergen a inter i intra regional
2.2.3. Analiza gradului de concentrare teritorial a PIB
2.2.4. Tendin e ale inegalit ii reparti iei PIB i ISD, pe regiuni i jude e
2.3. Alte metode de evaluare a inegalit ilor
2.3.1. Analiza intensit ii modific rilor structurale relative, la nivel regional
2.3.2. Evaluarea inegalit ilor regionale cu ajutorul indicelui Theil
2.3.3. Evaluarea inegalit ilor regionale cu ajutorul coeficien ilor Gini/Struck

Capitolul 3. CERCETAREA DEZVOLTAREA INOVAREA, VECTORI AI CRE TERII REGIONALE ENDOGENE ÎN ROMÂNIA
3.1. Investi iile în cercetare dezvoltare inovare i poten ialul de cre tere economic endogen regional
3.1.1. Introducere
3.1.2. Inegalit i teritoriale privind dezvoltarea economic i activitatea de cercetare dezvoltare, în perioada
3.2. Utilizarea func iilor de produc ie în analiza cre terii regionale endogene
3.2.1. Progresul tehnic - factor exogen în modelele neoclasice de cre tere economic
3.2.2. Progresul tehnic în modelul lui Paul Romer
3.2.3. Func ia de produc ie Cobb Douglas cu progres tehnic aplicat în economia regional a României

Capitolul 4. ANALIZA INVESTI IILOR STR INE DIRECTE, SURS POTEN IAL A DEZVOLT RII REGIONALE
4.1. Aspecte generale, abord ri conceptuale
4.2. Analiza investi iilor str ine directe la nivel regional, în România

Capitolul 5. PREMISELE DEZVOLT RII ENDOGENE REGIONALE, ÎN ROMÂNIA

Capitolul 6. PRODUCTIVITATEA TOTAL A FACTORILOR (PTF), POTEN IAL DE DEZVOLTARE ENDOGEN
6.1. Analiza PTF la nivelul Uniunii Europene
6.2. Aplica ie pentru România

Capitolul 7. FINAN AREA DEZVOLT RII ENDOGENE, ÎN ROMÂNIA, LA NIVEL JUDE EAN. PARTICULARIT I, TENDIN E, PROVOC RI
7.1. Ipoteze de lucru ale abord rii problematicii studiului
7.2. Repere ale gradului de intermediere financiar
7.3. Evolu ia credit rii bancare
7.4. Subfinan area cercet rii dezvolt rii, obstacol major al activ rii poten ialului endogen
7.5. Investi iile Str ine Directe (ISD), în profil jude ean: concentrare i divergen
7.6. Fondurile structurale i de coeziune: situa ia la nivel de jude e
7.7. Bugetele locale: capacitate slab de finan are a investi iilor

Capitolul 8. ORIENT RI STRATEGICE ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE
8.1. Agenda teritorial a României, pe termen lung
8.2. Programul Opera ional Regional

SEC IUNEA A III A

DEZVOLTAREA ENDOGEN REGIONAL : COMER EXTERIOR, REZILIEN , VULNERABILIT I I POLITICI

Capitolul 9. CRE TEREA ENDOGEN REGIONAL I COMER UL EXTERIOR
9.1. Aspecte generale
9.2. Tendin e în evolu ia comer ului exterior al României în perioada 2008 2013, în profil teritorial
9.2.1. Analiza exporturilor la nivel regional i jude ean
9.2.2. Analiza exportului pe regiuni predominant urbane i rurale
9.2.3. Soldul balan ei comerciale la nivel regional i jude ean
9.3. Profilul specializ rii exportului la nivel jude ean
9.3.1. Aspecte metodologice
9.3.2. Rezultate ob inute
9.3.3. Profilul specializ rii la export, pe jude e
9.4. Concluzii

Capitolul 10. ASPECTE REGIONALE ALE REZILIEN EI ECONOMICE ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA DE POSTADERARE
10.1. Aspecte teoretico metodologice ale rezilien ei economice
10.2. ocul crizelor i recuperarea declinului economic
10.3. Declinul economic pe jude e, în România, generat de criz : intensitate i recuperare
10.3.1. Intensitatea declinului PIB, în perioada
10.3.2. Durata i viteza de recuperare a declinului economic
10.4. Efectele recesiunii economice asupra ocup rii for ei de munc , în profil jude ean

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

Lista tabelelor

Tabelul 1 1 Analiz comparativ a principalelor caracteristici ale teoriilor de cre tere economic

Tabelul 2 1 Procese macro economice, cu impact asupra dezvolt rii endogene la nivel na ional

Tabelul 2 2 Coeficien ii modific rilor structurale absolute i relative, la nivelurile jude ean i regional

Tabelul 2 3 Coeficientul de varia ie (sigma) a PIB/locuitor, în interiorul fiec rei regiuni de dezvoltare, 1995 2010 (%)

Tabelul 2 4 Divergen a sigma între regiuni i între jude e din perspectiva PIB/locuitor

Tabelul 2 5 Coeficientul de varia ie (sigma) pe regiuni i jude e din perspectiva ISD/locuitor

Tabelul 3 1 Variabilele modelului de regresie

Tabelul 3 2 Sinteza rezultatelor modelelor de regresie pentru determinan ii PIB pe regiuni,

Tabelul 3 3 Sinteza rezultatelor modelelor de regresie pentru determinan ii productivit ii pe regiuni,

Tabelul 3 4 Variabilele modelului

Tabelul 3 5 Rezultatele estim rii parametrilor func iilor de produc ie agregate de tip Cobb Douglas, incluzând cheltuieli de CDI

Tabelul 4 1 Principalele variabile care influen eaz fluxul de ISD

Tabelul 6 1 Prognoza PIB i factorii s i determinan i în perioada

Tabelul 6 2 Contribu ia factorilor la cre terea PIB poten ial

Tabelul 6 3 Estim ri ale Produsului Intern Brut (mld. lei)

Tabelul 7 1 Gradul de intermediere financiar în România, comparativ cu alte ri în anul 2012 (%)

Tabelul 7 2 Evolu ia gradului de intermediere financiar în România, în perioada 2008 2013 (%)

Tabelul 7 3 Gruparea jude elor în func ie de indicele valorii creditelor în lei, în anul 2013 fa de

Tabelul 7 4 Evolu ia creditelor restante în perioada 2008 - 2013 (% în total credite)

Tabelul 7 5 Evolu ia structurii pe surse de finan are a investi iilor nete, în perioada 2008 2012 (%)

Tabelul 7 6 Gruparea jude elor în func ie de distribu ia cheltuielilor de cercetare - dezvoltare în anul

Tabelul 7 7 Gruparea jude elor în func ie de ponderea în total ISD

Tabelul 7 8 Decalaje privind fondurile structurale i de coeziune pe locuitor

Tabelul 7 9 Decalaje privind cheltuielile pe locuitor din bugetele locale

Tabelul 8 1 Principalele axe prioritare ale POR în perioada

Tabelul 9 1 Contribu ia regiunilor la exportul total al României, în perioada

Tabelul 9 2 Evolu ia indicilor cu baza în lan ai exporturilor României, pe regiuni de dezvoltare, în perioada 2008 2013 (%)

Tabelul 9 3 Topul primelor 10 jude e în totalul exporturilor României în anii 2013 i 2009 (%)

Tabelul 9 4 Cei mai mari exportatori din România, în anul

Tabelul 9 5 Evolu ia ponderii importurilor la nivel regional în total importuri ale României, în perioada 2008 2013 (%)

Tabelul 9 6 Clasificarea jude elor în func ie de soldul balan ei comerciale, în anul

Tabelul 9 7 Grad înalt de specializare (exportul sec iunii reprezint peste 50% din exportul jude ului)

Tabelul 98 Grad mediu înalt de specializare a exportului (între 40 50% din exportul sec iunii în totalul exportului pe jude )

Tabelul 99 Evolu ia constan ei structurilor pe primele trei sec iuni de export, în anii 2008, 2009,

Tabelul 9 10 Profilul nr. 1 al specializ rii jude elor la export (prima cea mai mare pondere a sec iunii în exportul total al jude ului)

Tabelul 9 11 Profilul nr. 2 al specializ rii jude elor la export (a doua cea mai mare pondere a sec iunii în exportul total al jude ului)

Tabelul 9 12 Profilul nr. 3 al specializ rii jude elor la export (a treia cea mai mare pondere a sec iunii în exportul total al jude ului)

Tabelul 9 13 Evolu ia importurilor în anii 2009 i 2013 (% în total import pe jude )

Tabelul 10 1 Durata de recuperare în ani a declinului cauzat de criz , în perioada 2009 2014, pe jude e

Tabelul 10 2 Decalajul de PIB în pp de recuperat, în perioada dup 2014, pe jude e, pentru a ajunge la nivelul PIB din anul

Tabelul 10 3 Gruparea jude elor în func ie de viteza de recuperare a declinului PIB, în perioada postcriz (%)

Tabelul 10 4 Indicii medii ai popula iei ocupate civile, pe jude e în anii 2009, 2010 i 2013, fa de anul 2008 (=100)

Tabelul 10 5 Gruparea jude elor în func ie de num rul de salaria i în activitatea CDI în anii 2008, 2010 i

Tabelul 10 6 Gruparea jude elor în func ie de ponderea salaria ilor din activitatea CDI în popula ia ocupat , în anul

Lista figurilor

Figura 1 1 Principalii factori ai cre terii endogene

Figura 1 2 Sursele de cre tere în modelele endogene

Figura 1 3 Modelul Stimson Stough Salazar

Figura 1 4 Schimb rile de paradigm în factorii de dezvoltare

regional ( i în politici regionale)

Figura 2 1 Cre terea Produsului Intern Brut, la nivel na ional i regional, în perioada 2003 2013 (% fa de anul anterior)

Figura 2 2 Productivitatea muncii regional , raportat la media na ional , în perioada 2000 2011 (100= media na ional )

Figura 2 3 PIB/locuitor (PPS) pe regiuni NUTS 2, fa de media EU 27 (EU 27=100), în anul

Figura 2 4 Gradul de concentrare a PIB, în interiorul fiec rei regiuni de dezvoltare, 1995 2010 - indicele Herfindahl Hirschman

Figura 2 5 Gradul de concentrare a PIB în interiorul fiec rei regiuni de dezvoltare, 1995 2010 - indicele Herfindahl Hirschman normalizat

Figura 2 6 Gradul de concentrare a PIB pe regiuni de dezvoltare,

Figura 2 7 Gradul de concentrare a PIB pe jude e,

Figura 2 8 Nivelul de inegalitate (indicele Gini) a reparti iei PIB pe regiuni i jude e,

Figura 2 9 Curba Lorenz privind concentrarea PIB pe jude e, în 1995 i

Figura 2 10 Inegalit i regionale privind ISD pe locuitor (euro/pers.)

Figura 2 11 Curba Lorenz privind concentrarea ISD pe jude e, în 2001 i

Figura 2 12 Evolu ia sectorului primar, la nivel regional (popula ia ocupat ) - %,

Figura 2 13 Evolu ia sectorului secundar, la nivel regional (popula ia ocupat ) (%), în perioada

Figura 2 14 Evolu ia sectorului ter iar, la nivel regional (popula ia ocupat ), 1996 2012 (%)

Figura 2 15 Evolu ia coeficientului Theil, la nivel regional, în perioada

Figura 2 16 Evolu ia coeficien ilor Gini/Struck - indicatorul PIB regional - perioada

Figura 2 17 Concentrarea popula iei pe medii urban/rural, în perioada

Figura 2 18 Concentrarea firmelor la nivel regional, în perioada

Figura 2 19 Evolu ia coeficien ilor Gini, aferen i sectorului de afaceri, în perioada

Figura 2 20 Evolu ia coeficien ilor de concentrare a for ei de munc , la nivel regional, în perioada

Figura 2 21 Concentrarea bugetelor locale, în perioada

Figura 2 22 Evolu ia coeficientului Gini la nivel sub regional, în perioada 2000 2011 (cu municipiul Bucure ti)

Figura 2 23 Evolu ia concentr rii la nivel sub regional, în perioada 2000 2011 (f r municipiul Bucure ti)

Figura 3 1 Inegalit i regionale privind PIB pe locuitor (lei/pers., pre uri constante)

Figura 3 2 Disparit ile regionale în domeniul cercet rii i dezvolt rii, pe baza indicelui capacit ii de absorb ie a CDI i Inobarometru

Figura 3 3 Cheltuieli totale din activitatea de cercetare dezvoltare (mii RON, pre uri constante 1995) pe regiuni,

Figura 4 1 Factori regionali de atractivitate pentru investi iile str ine directe

Figura 4 2 Stocul i fluxurile de investi ii str ine directe la nivelul UE 27, în perioada 2008 2013 (mld. euro)

Figura 4 3 Efectele firmelor str ine asupra productivit ii firmelor locale

Figura 4 4 Evolu ia investi iilor str ine directe în România, în perioada

Figura 4 5 Repartizarea investi iilor str ine directe la nivel regional, în perioada

Figura 4 6 Evolu ia investi iilor str ine directe pe regiuni la nivel regional, în perioada 2003 2011 (mil.euro)

Figura 5 1 Factorii dezvolt rii endogene regionale

Figura 6 1 Evolu ia productivit ii totale a factorilor în EU 28, în perioada

Figura 6 2 Tendin e ale ratei de cre tere a PTF, în statele membre UE

Figura 6 3 Evolu ia PIB observat în perioada

Figura 6 4 Evolu ia popula iei ocupate în perioada

Figura 6 5 Evolu ia capitalului în perioada

Figura 6 6 Evolu ia ptf observat, ajustat i prognozat

Figura 6 7 Evolu ia factoruluinajustat i prognozat

Figura 9 1 Mecanismul cre terii endogene regionale

Figura 9 2 Evolu ia coeficientului de varia ie regional i jude ean

Figura 9 3 Histograma exportului la nivel regional i jude ean, în

perioada

Figura 9 4 Evolu ia popula iei urbane, în anii 2008 i 2014 (%)

Figura 10 1 Evolu ia coeficientului de varia ie a ponderii salaria ilor CDI în popula ia ocupat , la nivel NUTS 3, în perioada

Figura 10 2 Poten ialul de cre tere endogen a capitalului uman

LISTA ACRONIMELOR

illustration not visible in this excerpt

Introducere

n actualul context economic global, caracterizat prin schimb ri rapi de, precum i de remanen a efectelor crizei financiare, abordarea problematicii ac iunii for elor endogene care contribuie la dezvoltarea economic i cre terea bun st rii este de interes major, atât pentru mediul academic, cât i pentru factorii de decizie. For ele dezvolt rii endogene se manifest atât la nivel na ional, cât i la nivel regional, sub influen a m surilor i ac iunilor de redresare, aferente diferitelor categorii i domenii de politic economic (macro, sectorial , regional i local ).

Din perspectiv regional , dezvoltarea este un proces cumulativ i circular, bazat pe elemente specifice (spa iul/teritoriul, distan a, costurile de transport, resursele naturale i umane etc.) i pe o serie de avantaje comparative i/sau competitive ce determin evolu ii spa iale diferen iate i impune anumite categorii de interven ii, în concordan cu necesit ile locale. Diferitele modalit i de abordare a procesului de dezvoltare regio nal au fost influen ate atât de teoria neoclasic , cât i de unele tendin e rezultate din reiterarea unor idei sus inute de Noua Geografie Economic (NEG), lansat la începutul anilor ’80 care promova, pe scar larg , importan a factorilor endogeni.

Teoria dezvolt rii endogene accentueaz nu numai importan a factorilor clasici, respectiv a resurselor (înzestr rii cu factori) i a capitalului uman, ci i a celor de ordin tehnologic, antreprenorial i institu ional, in clusiv buna guvernan , inovarea, cunoa terea, cercetarea dezvoltarea etc.

Lucrarea intitulat „Dezvoltarea economic endogen la nivel regional. Cazul României”î i propune s analizeze i s ofere explica ii tiin ifice asupra aspectelor i proceselor endogene ce stau la baza dezvolt rii economice la nivel na ional i regional.

Printre obiectivele specifice lucr rii amintim:

- analiza i interpretarea principalelor teorii privind dezvoltarea endogen la nivel na ional i regional;
- prezentarea principalelor metode i tehnici de evaluare a endo genit ii fenomenelor i proceselor ce au loc la nivel interna ional, na ional i regional;
- realizarea unor analize statistico econometrice, în scopul eviden ierii factorilor endogeni importan i, la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare din România, din perspectiva identific rii avantajelor competitive i comparative care s sus in cre terea economic i social durabil ;
- examinarea situa iei actuale a finan rii dezvolt rii endogene la nivel regional i jude ean.
- analiza factorilor dezvolt rii endogene la nivel regional i jude ean prin prisma rezilien ei, vulnerabilit ilor, politicilor i orient rilor strategice la orizontul anului 2020.

Prin subiectul abordat, cartea î i propune s releve noi valen e i perspective disciplinare asupra naturii endogenit ii, conceptelor, tehnicilor i modelelor de analiz a dezvolt rii regionale endogene i a evolu iilor ce pot fi luate în considerare, la diferite niveluri teritoriale. Lucrarea este elaborat într o manier unitar , analitic , încercând s prezinte, pentru prima dat în România, o imagine sintetic privind rolul factorilor endogeni în dezvoltarea i cre terea regional , precum i a poten ialului subutilizat, existent în ara noastr . Prin identificarea i în elegerea mecanismelor de ac iune a factorilor endogeni, lucrarea poate contribui la îmbun t irea proiect rii strategiilor de dezvoltare economic regional i de planificare strategic teritorial , precum i la cre terea impactului implement rii acestora, în România.

Lucrarea prezint rezultatele cercet rilor colectivului de autori, efectuate în anul 2014, în cadrul Institutului de Economie Na ional al Academiei Române.

SEC IUNEA I-a

ABORD RI TEORETICO-METODOLOGICE ALE

DEZVOLT RII ENDOGENE REGIONALE

CAPITOLUL 1. Teorii ale dezvolt rii endogene

Cre terea economic a reprezentat un subiect major de analiz al teoreticienilor i factorilor decizionali, în diferite etape ale evo lu iei societ ii omene ti, în încercarea lor de a explica mecanismele prin care se manifest anumite fenomene economice i factorii lor de influen Evolu ia teoriilor economice a fost în concordan cu schimb rile înregistrate în diferite etape ale dezvolt rii umane i cu necesitatea de a ac iona în sensul ob inerii unor performan e, care s determine bun stare i cre tere economic durabil . Pornind de la factorii clasici ai cre terii economice (for a de munc i capitalul) i de la condi ii omogene de analiz , în teoriile cre terii economice au ap rut, rând pe rând, elemente de noutate i schimbare: progresul tehnic, investi iile, inovarea, cunoa terea etc., care au influen at, în mod hot râtor, modul de gândire economic i ac iunile politice sus inute prin aceasta.

Un moment de referin în evolu ia acestor teorii l a reprezentat perioada de sfâr it a anilor 80, determinat de cre terea popula iei active i de un progres tehnic f r precedent, fapt ce a atras, dup sine, accentuarea inegalit ilor între diferite zone ale lumii.

Raportat la aceste fenomene, se constat apari ia unui nou curent de gândire economic , care nu mai pune accent pe factorii ini iali de cre tere (considera i exogeni), ci se pozi ioneaz , atent i în detaliu, asupra unor factori considera i endogeni (acumularea de cuno tin e i capital tehno logic, acumularea de capital uman specializat i bine preg tit, dezvoltarea unei infrastructuri publice etc.).

1.1. Evolu ia teoriei cre terii economice

Din perspectiv macroeconomic , cre terea reprezint un proces orientat c tre dezvoltarea prioritar a anumitor activit i, exprimat cu ajutorul unor indicatori, cel mai cunoscut i utilizat fiind produsul intern brut (total sau pe locuitor), în dinamic , cele mai importante forme de manifestare ale procesului de cre tere economic fiind:

-cre terea economic zero- în care PIB/locuitor r mâne constant în perioada analizat , ca urmare a existen ei aceluia i ritm de cre tere a PIB i a popula iei totale;
-cre terea economic pozitiv - PIB/locuitor spore te în perioada supus analizei, ca urmare a manifest rii unui ritm de cre tere a PIB, superior celui de cre tere a popula iei;
-cre terea economic negativ - situa ie opus celei enun ate anterior; PIB/ locuitor scade în perioada analizat ;
-cre terea economic extensiv - situa ie în care aportul la cre tere este dat, mai ales, de dimensiunea cantitativ a factorilor de produc ie (utilizarea extensiv a factorului munc , sau a factorului capital tehnic);
-cre terea economic intensiv -la care contribuie factori de pro duc ie superiori calitativ: sporirea productivit ii muncii, cre terea eficien ei utiliz rii capitalului existent;
-cre terea exogen - determinat de factori externi, mai degrab decât cei interni; potrivit acesteia, la un anumit nivel tehnologic i al ocup rii, economia va atinge o stare de echilibru impus de factorii cererii interne;
-dezvoltarea endogen - bazat pe valorificarea resurselor locale (naturale, demografice, culturale etc.); este o cre tere economic pe termen lung, la o rat determinat de for ele interne ale unui sistem economic, în particular, acele for e care guverneaz motiva iile de a inova i a crea cunoa tere tehnologic .

La nivel macroeconomic, cre terea economic poate fi caracterizat printr o func ie de produc ie ai c rei factori determinan i, general accepta i, sunt: resursele umane, resursele materiale, elementul informa ional tehnologic:

- resursele umane (for a de munc i educa ia) iau în considerare popula ia ocupat , oferta de munc , dinamica ocup rii resurselor de munc disponibile, având consecin e asupra cre terii economice. Nivelul de calificare i motivarea în activitate sunt reflectate prin nivelul productivit ii, ce ofer m sura calit ii acestui indicator;
- resursele materiale, respectiv capitalul real, includ resursele natu rale atrase în circuitul economic i echipamentele de produc ie. Cre terea economic este influen at de volumul capitalului aflat în exploatare, de fondurile alocate investi iilor. Nivelul de performan tehnic i tehnologic a echipamentelor de produc ie, corelat cu gradul de calificare a factorului uman, condi ioneaz productivitatea capitalului;
- elementul informa ional - tehnologic, ca aport al informa iei la cre terea economic , se afl în rela ie cu poten ialul de inovare tehnic , exprimat prin ponderea investi iilor pentru cercetare - dezvoltare în PIB i cu eficien a cercet rii, criteriul fiind maximizarea avantajului competitiv.

Prezentând sub form matematic anumite fenomene economice, modelele econometrice de cre tere exprim , prin func ii i parametri specifici, rela iile ce intervin între factorii de influen a cre terii, prin care sunt puse în eviden evolu iile i tendin ele acesteia.

Variabilele la care se apeleaz sunt, de regul , variabilele de rezultat veniturile totale i dinamica lor i variabilele explicative sau de efort rata acumul rii de capital, volumul capitalului i al muncii, volumul investi iilor etc.

1.2. Factorii cre terii endogene la nivel macroeconomic

Dinamica realit ilor economice a condus la un proces de modificare i adaptare permanent a abord rilor legate de cre tere i dezvoltare. Potrivit concep iei tradi ionale, cre terea economic este identificat cu dezvoltarea (Jula et al., 1999). Ulterior, s a constatat c o asemenea abordare poate conduce la neglijarea unor aspecte importante ale vie ii economice i sociale, cu repercusiuni asupra modului în care evolueaz societatea în ansamblul ei.

În teoria clasic , factorii de produc ie au fost reprezenta i de: munc , p mânt i capital. În aceast prim faz a evolu iei gândirii economice, progresul tehnic a fost ignorat, principalii factori de influen a procesului de cre tere, lua i în considerare, fiind:

- economisirea, care presupune reducerea consumului i a cererii agregate, determinând sc derea PIB curent. Pe termen lung, aceasta poate fi o surs de finan are a investi iilor i, implicit, a cre terii PIB ului poten ial i real;
- factorii de produc ie în ipoteza randamentelor descresc toare;
- acumularea de capital ca motiva ie pentru urm rirea ob inerii de profit (surs esen ial de finan are a investi iilor).

Pionierii teoriei cre terii economice - Adam Smith, Thomas Malthus i David Ricardo - subliniaz rolul important al p mântului (totu i, cu un caracter limitat) i al popula iei (în cre tere), de inut în evolu ia unei economii.

În viziunea lui Adam Smith, cre terea produc iei este determinat de factorul demografic (cre terea popula iei) i de cre terea densit ii acestuia, de fenomenul de epuizare a ofertei de p mânt i de legea randamentelor descresc toare. Cre terea economic implic majorarea rentei funciare i sc derea salariilor, fiind subliniat importan a diviziunii muncii.

În concep ia lui Malthus, cre terea economic presupune reinvestirea surplusului ob inut, factorul cu impact limitativ fiind cre terea popula iei. Echilibrul economic se atinge în momentul în care salariul se afl sub nivelul de subzisten , astfel încât, oferta de munc nu se mai reproduce la acela i nivel. Ca atare, economia se afl într o stare sta ionar , f r o perspectiv de cre tere a produc iei pe locuitor.

Pentru David Ricardo, cre terea presupune reinvestirea surplusului, limitat îns de randamentul descresc tor al p mântului, care nu este un factor de acumulare ci o surs de rent pentru proprietari.

Karl Marx consider c factorii cre terii se reg sesc în acumularea de capital, cre terea fiind limitat , în timp, datorit tendin ei de sc dere a ratei profitului.

La începutul secolului al XX lea, distorsiunile economice i sociale care au afectat economiile na ionale au determinat reorientarea abord rilor spre concepte noi care corespund nevoilor de analiz a dinamicii proceselor macroeconomice i cerin elor de adaptare a tiin ei economice la cerin ele nou ap rute în societate. La aceasta, o contribu ie semnificativ a fost adus de J. M. Keynes, care a introdus o nou abordare a cre terii economice, bazat pe agregatele macroeconomice.

Teoriile neo keynesistes au dezvoltat în perioada postbelic , elementul de pornire fiind modelul Harrod Domar, considerat un precursor al modelului de cre tere exogen , în cadrul c ruia intervin atât factori endogeni (veniturile, investi iile, economiile, capitalul i rata lui de cre tere), cât i factori exogeni (cre terea popula iei, progresul tehnic, nivelul productivit ii muncii). Cre terea venitului depinde de înclina ia marginal spre economii S (de care depind disponibilit ile b ne ti ce vor fi reinvestite), precum i de tehnologia existent i costul ei (caracterizat de coeficientul marginal al capitalului).

Ecua ia fundamental a modelului Harrod Domar eviden iaz rela ia direct propor ional dintre cre terea economic i ponderea acumul rii în venitul na ional:G = S/Cr (în care:G- cre terea,S- înclina ia marginal spre economii,Cr- coeficientul marginal al capitalului).

În încercarea de a explica instabilitatea economiei contemporane de pia , modelul Harrod Domar distinge dou tipuri opuse de rate ale cre terii: rata garantat (Gw) i rata natural (Gn).Rata garantat a cre terii economice - Gw - satisface interesele întreprinz torilor, f r a asigura utilizarea integral a factorilor de produc ie (mai ales a factorului munc ), ceea ce presupune existen a omajului.Rata natural a cre terii economice -Gn asigur folosirea tuturor factorilor de produc ie disponibili, f r a garanta satisfacerea integral a intereselor întreprinz torilor. Rata real de cre tere (G) poate fi mai mare sau mai mic decât rata garantat i, de regul , mai mic decât rata natural , abaterea fiind o expresie a instabilit ii economiei contemporane.

Pentru corectarea oscila iilor pie ei privind cererea de m rfuri, m ri mea economiilor, rata dobânzii, Harrod consider necesar interven ia sta tului în economie, prin folosirea politicilor fiscale i monetare, în scopul in fluen rii comportamentului agen ilor economici, echilibr rii tendin elor divergente.

Aportul modelului Harrod Domar la analiza macroeconomic se re marc prin eviden ierea contradic iilor i situa iilor conflictuale în economie.

Teoria neoclasic a cre terii - nucleul analizei moderne - încorporeaz acumularea de capital, explicând impactul acesteia, precum i al schimb rilor tehnologice asupra economiei.

Modelele neoclasice se remarc printr o serie de factori care influen eaz cre terea economic :

-ocuparea deplin a for ei de munc , posibil prin p strarea unui anume nivel al salariilor;
-concuren a perfect , flexibilitatea pre urilor i a salariilor, substitu ia factorilor de produc ie;
-cre terea popula iei;
-dependen a investi iilor de nivelul economisirii, rela iile dintre cele dou categorii economice fiind echilibrate prin rata dobânzii;
-randamentele descresc toare ale capitalului.

Semnificativ pentru analiza contribu iei la teoria cre terii economice,modelul neoclasic Solowintegreaz , al turi de munc i capital, un al treilea factor - progresul tehnic (considerat exogen).

Din modelul Solow, rezult urm torii factori de influen a cre terii: gradul de economisire i respectiv investire: dac investi ia dep

-e te cre terea deprecierii capitalului existent, orice lucr tor va beneficia de un echipament mai performant i va putea produce mai mult;
-efectul randamentelor descresc toare: cre terea capitalului per capita conduce la cre terea produc iei, dar nu propor ional, produc ia va spori într un ritm mai redus decât costurile aferente iar, în timp, cre terea va înceta;
-substitu ia factorilor de produc ie (munc i capital), în func ie de costurile relative ale unuia sau altuia;
-investi ia în capital uman, investi ia în capital tehnic, rata de cre tere a economiei i a popula iei.

Ace ti factori permit explicarea convergen ei între unele ri, dar i accentuarea inegalit ilor pe plan mondial, între rile bogate i cele s race. Convergen a rilor r mase în urm , ca nivel de dezvoltare, poate fi realizat prin eforturile de investire în capital uman i în capital tehnic, care pot recupera decalajul, beneficiind de tehnica de produc ie a unor ri avansate, în m sura în care dispun de for de munc înalt calificat .

Considerând rata de cre tere pe termen lung dependent de dou variabile exogene - rata progresului tehnic i de cre tere demografic - modelul nu explic cre terea pe termen lung, ci numai posibilitatea evit rii stagn rii produc iei, ca urmare a unui progres tehnic, generat de efectele externe pozitive.

Cercet rile care au urmat teoriei lui Solow au urm rit solu ionarea problemei cre terii pe termen lung, folosind teorii ale progresului tehnic i operând modific ri ale ipotezelor concuren ei:

-o doz minim a non rivalit ii bunurilor publice;
-randamente constante ale factorilor de produc ie (munc necali ficat , p mânt, capital);
-acceptarea posibilit ii unor randamente cresc toare (în contra dic ie cu concuren a perfect ).

Gregory Mankiw, David Romer i David Weil (apud Diemer, 1995), au asimilat investi ia în capital uman unei investi ii pe termen scurt. Transformarea muncii necalificate într una calificat , implic utilizarea unor echipamente mai complexe, cu avantaje corespunz toare, cre terea nivelului tehnologic al rii i, în acela i timp, a statului reglementat.

Investi ia în capital uman permite endogenizarea unei p r i a progresului tehnic. Aportul factorului uman este mai eficace, contribuind la stimularea cre terii economice. Spre deosebire de investi ia material , care genereaz randamente descresc toare, investi ia uman genereaz randamente constante sau cresc toare (eficacitatea muncii cre te în aceea i propor ie), împiedicând încetinirea cre terii.

Dezvoltarea tehnologiilor informa ionale a generat apari ia unor teorii i modele care au inclus noi factori de produc ie, dintre acestea, cea mai important fiind cea a cre terii economice endogene, denumit inouateorie a cre terii economice, elaborat de P. Romer i R. Lucas.

Teoria cre terii endogene aduce noi elemente, reprezentând modifi c ri importante, fa de cercet rile anterioare, astfel:

-progresul tehnologic este un factor endogen, un produs al activit ii economice, diferit de teoriile precedente, în care acesta avea caracter exogen, produs de for e externe, din afara pie ei;
-noii factori - cunoa terea i tehnologia - se caracterizeaz prin randamente cresc toare, prin reutilizarea ideilor, procesul de cre tere putând spori nelimitat.

Atât în modelul neoclasic al lui Solow, cât i în modelul de cre tere endogen , motorul cre terii economice este inovarea - cre terea înceteaz în momentul în care nu se mai realizeaz progres tehnic. În general, instrumentele unei cre teri economice durabile se concretizeaz în promo varea activit ilor care implic inovare i creativitate, formarea continu a for ei de munc de înalt calificare, rezultat al unei educa ii profesio nalizate, existen a unei infrastructuri adecvate cerin elor.

La originea abord rilor cre terii endogene se afl teoriile privind cercetarea dezvoltarea, difuzarea progresiv a inova iilor tehnologice (Romer, 1986, 1987, 1990). Teoria cre terii endogene este în eleas ca un fenomen auto sus inut prin acumularea unorfactori importan i: capital fizic, tehnologic, capital uman i capital public (Figura 1 1).

illustration not visible in this excerpt

Figura 1 1 Principalii factori ai cre terii endogene

Surs :Guellec D. (1995, p.13) apud Diemer A. (1995).

În cele ce urmeaz vom face o succint prezentare analitic a principalilor factori ai cre terii endogene.

Investi iile reprezint determinantul fundamental al cre terii economice, identificat atât de modelele neoclasice, cât i de modelele cre terii endogene. În modelul neoclasic, investi iile au impact tranzitoriu, în timp ce în modelele cre terii endogene se observ efecte permanente¹.

Capitalul fizic const în echipamentul în care o firm investe te pentru producerea de bunuri i servicii. Noutatea, adus de Romer în analiz , este aceea c modelul propus ia în considerare fenomenele de externalitate între firme; investind în noi echipamente, firma î i asigur mijloacele de cre tere a propriei produc ii i, concomitent, i a altor firme. Deoarece noile tehnologii înseamn îmbog irea cuno tin elor prin practic , aceast cunoa tere nu este însu it numai de o firm , ci se difuzeaz i altor firme. Ca atare, investi ia are dublu efect: ac ioneaz direct asupra cre terii i, indirect, asupra progresului tehnologic.

Progresul tehnologic, indus prin inovare, conduce la: îmbun t irea randamentelor sistemului productiv, ob inerea economiilor de scar , redu cerea costurilor ecologice i sociale ale cre terii, diversificarea posibilit ilor de alocare a resurselor. Modelul se bazeaz pe analiza condi iilor economice favorabile modific rilor tehnice, provenind de la punerea în oper a unei idei i testarea ei. Rolul major al Cercet rii - Dezvolt rii - Inov rii, pentru cre terea economic , este demonstrat în multe studii, prin aportul la cre terea productivit ii, prin intermediul tehnologiei care permite introducerea produselor i proceselor de produc ie noi i de calitate superioar . Acest rol a fost subliniat de diferite modele endogene i demonstrat empiric într o serie de studii (Fagerberg, 1987; Lichtenberg, 1992; Ulku, 2004, apud Petrakos, G., Arvanitidis, P; Pavleas, S., 2007).

Cheltuielile de cercetare dezvoltare se consider investi ii în cunoa tere care se reg sesc în noi tehnologii, produse i servicii, dar i în modalit i mai eficiente de utilizare a resurselor de capital fizic i uman. Rela ia dintre cercetare i cre tere sugereaz c analizele cantitative privind

Dintre cercet rile empirice care au examinat rela ia dintre investi ii i cre terea economic , se pot aminti studiile lui Kormendi i Meguire, 1985; De Long i Summers, 1991; Levine i Renelt, 1992; Mankiw, 1992; Auerbach i al ii, 1994; Barro i Sala I Martin 1995; Easterly, 1997; Bond i al ii, 2001; Podrecca i Carmeci, 2001, apud Petrakos, G.; Arvanitidis, P.; Pavleas, S. (2007).

cre terea trebuie s ia în considerare activitatea de cercetare dezvoltare ca o form suplimentar de investi ii.

Resursele destinate cercet rii dezvolt rii pot fi influen ate de politicile publice. Implicarea guvernului în cercetare dezvoltare, se poate face atât prin m suri directe cum ar fi finan area, cât i prin m suri indirecte, ca, de exemplu, facilit ile fiscale i protec ia drepturilor de proprietate intelectual (Nadiri, 1993; Cameron, 1998, apud Bassanini, A.; Scarpetta, S., 2001). Pe lâng m surile guvernamentale amintite, angajarea sectorului privat în activit ile de cercetare dezvoltare este considerat esen ial i trebuie încurajat prin m suri ale autorit ilor publice.

Capitalul uman reprezint principala surs a cre terii în unele modele endogene, dar i una din dimensiunile cheie ale modelului cre terii neoclasice. Acesta face obiectul central al cercet rilor lui Lucas i, de asemenea, este pus în eviden i de economi tii colii de la Chicago (Theodor Schultz i Gary Baker, apud Diemer, 1995). Studii recente privind cre terea, consider preg tirea (calificarea formal ) i experien a for ei de munc , o form a capitalului uman. Investi iile în capital uman (cheltuieli cu educa ia i preg tirea profesional ) pot avea un impact continuu asupra procesului de cre tere, dac specializ rile i preg tirea profesional de înalt calificare corespund unui nivel intensiv de cercetare dezvoltare i unei rate mai rapide a progresului tehnologic sau, dac un nivel înalt de calificare faciliteaz adoptarea noilor tehnologii.

Studiile analitice din punctul de vedere al capacit ii lucr torilor de a dobândi calific ri, specializ ri i know how, prin intermediul educa iei i preg tirii profesionale, exprim calitatea capitalului uman, reflectat în diferite aspecte (ratele înscrierii la coal , calificarea tiin ific etc.). Nivelul de educa ie dobândit de popula ie reprezint un determinant cheie al cre terii economice (Barro, 1991; Mankiw i al ii 1992; Barro i Sala i Martin, 1995; Brunetti et al., 1998; Hanushek i Kimko, 2000, apud Petrakos, G., Arvanitidis, P., Pavleas, S., 2007).

Capitalul public reprezint elementul central al modelului elaborat de Barro. Capitalul public - teoretic - este o form a capitalului fizic, corespunz tor infrastructurilor din comunica ie i transport, rezultat al investi iilor efectuate de c tre administra ia central i cea local a statului. De asemenea, capitalul public cuprinde i investi iile în sectorul educa iei i al cercet rii.

În afar de factorii prezenta i anterior, exist o serie de studii recente care remarc i influen a altor factori asupra cre terii: cadrul politic, calitatea institu iilor, deschiderea extern etc.

Cadrul politic i politicile economice pot influen a unele aspecte ale economiei prin investi ia în capital uman i infrastructur , îmbun t irea institu iilor .a.m.d. Condi iile macroeconomice sunt privite ca fiind necesare, dar nu i suficiente pentru cre terea economic¹. În general, un mediu macroeconomic stabil poate favoriza cre terea prin reducerea incertitudinii, prin efectele favorabile asupra productivit ii i investi iilor.

Calitatea institu iilor influen eaz substan ial performan a econo mic². Rodrik (2000) eviden iaz cinci institu ii cheie (drepturi de proprie tate, institu ii de reglementare, institu ii pentru stabilizare macroecono mic , institu ii pentru asigur ri sociale i institu ii pentru managementul conflictului), care nu numai c exercit o influen direct asupra cre terii economice, ci influen eaz i al i determinan i ai cre terii, cum ar fi capitalul fizic i uman, investi iile, schimb rile tehnice. Easterly (2001) subliniaz c impactul celorlal i factori asupra performan ei economice, este favorizat de dezvoltarea lor într un mediu institu ional stabil, credibil i predictibil.

Deschiderea extern se remarc în literatura de specialitate, ca factor determinant al cre terii. Exist o serie de elemente prin care se reflect influen a acesteia asupra cre terii economice: exploatarea avantajului comparativ, ob inerea unor câ tiguri suplimentare din comer care apar din economiile de scar , cre terea eficien ei i a nivelului investi iilor, transferul de tehnologie i difuzarea cunoa terii. În studiile efectuate de Dollar (1992), Sachs i Warner (1995), Edwards (1998), Dollar i Kraay (2000) apud Petrakos, G., Arvanitidis, P., Pavleas, S. (2007), sunt eviden iate efectele comer ului asupra cre terii PIB pe locuitor i amelior rii performan elor economice.

1.3. Modele macroeconomice ale cre terii endogene

În contextul în care modelul neo clasic al lui Solow a fost centrat asupra mecanismului de acumulare a capitalului i convergen ei c tre starea de echilibru, noile teorii ale cre terii, ap rute în anii ’80, s au concentrat pe analiza determinan ilor productivit ii pe termen lung.

Demersurile tiin ifice au condus la l rgirea gamei factorilor lua i în considerare, ad ugând efectul acumul rii de cuno tin e, capitalul uman, infrastructurile publice.

Teoria modern a urm rit condi iile de realizare a unei cre teri endogene, aducând elemente noi, în raport cu principiile teoriilor clasice i neoclasice i anume:

- abordarea cre terii economice, prin prisma unui proces endogen al sistemului economic, diferit de teoria clasic , în care cre terea venitului era consecin a unui factor exogen;
- modificarea tehnologiei este o variabil endogen , receptiv la semnalele pie ei, iar difuzarea tehnologiei are, de asemenea, caracter endogen;
- rolul determinant al cunoa terii în cre terea productivit ii;
- cre terea succesiv a investi iilor poate avea randamente cresc toare, conducând la cre terea produc iei totale, deoarece investi iile în capital uman, educa ie, cercetare dezvoltare, confer exter nalit i pozitive.

Modelele cre terii endogene au fost dezvoltate, dup anii ’80, în principal, de Paul Romer, Robert Lucas i Robert Barro, devenind un domeniu major de studiu al tiin elor economice.

Romer arat c originea cre terii endogene are la baz opinia c progresul în economie nu se ob ine prin aplicarea mecanic a test rii unor ipoteze pe seturi de date, ci este un act creativ, asociat cu o construc ie de modele importante.

Teoria cre terii endogene a dezvoltat mai multe tipuri de modele de cre tere endogen , grupate în dou categorii:

I. Modele de cre tere endogen de tip AK care subliniaz rolul
factorilor de produc ie în procesul de cre tere, accentul fiind pus
pe acumularea cunoa terii pe baza înv rii prin practic (learning by doing) (Romer,1986), acumularea capitalului uman (Lucas, 1988) - cheltuielile guvernamentale (Barro, 1990), impor tan a externalit ilor. Rolul progresului tehnic nu este eviden iat cu o participare explicit (Anexa 1.1. 1).
II. Modele de cre tere endogen în care schimbarea tehnologic este produs de investi iile în cercetare dezvoltare. În contextul concuren ei imperfecte, firmele ac ioneaz pentru maximizarea profitului; este subliniat rolul inov rii în extinderea variet ii produselor (Romer, 1990) sau ca element de îmbun t ire a inov rilor pe scara calit ii (Aghion i Howitt, 1992; Grossman Helpman, 1991 apud Chol Won Li, 2003) (Anexa 1.1. 2).

În Figura 12 sunt prezentate sursele de cre tere în modelele endogene i interac iunile dintre acestea.

Figura 1 2 Sursele de cre tereîn modelele endogene

illustration not visible in this excerpt

Sursa: „Quelles sont les Sources de la Croissence Économique”,www.coursseko.fr/ ressources/ECONOMIE EN CROISSENCE/EN FICHES/COURSES

O succint analiz comparativ a principalelor caracteristici ale teoriilor de cre tere economic , neo clasic (reprezentant - Sollow) i, respectiv, endogen se prezint în tabelul 1 1.

Tabelul 1 1 Analiz comparativ a principalelor caracteristici ale teoriilor de cre tere economic

illustration not visible in this excerpt

Sursa: prelucrare proprie dup Prévot, L. (2011); Aghion, P., Howitt, P. (1998); Romer,

P. M., (1994); Amable, B. (2002); Diemer, A. (1995); Dinu, M., Socol, C. (2006); Yildizo lu, M. (2014).

Literatura economic a manifestat un interes deosebit pentru proble mele cre terii i determinan ii acesteia, teoreticienii, al turi de factorii de decizie, oferind diferite variante privind modalitatea de realizare a cre terii economice, accentul fiind îndreptat spre o gam larg de m suri orientate în acest scop: investi iile de capital, stimularea activit ilor de cercetare dezvoltare i a progresului tehnic, for de munc bine preg tit etc.

Cercetarea economic a realizat progrese în modul de abordare a problemelor cu privire la dezvoltare, cre tere economic , comer interna ional, economi tii formulând modele bazate pe concuren a perfect , ulterior reconsiderând teoriile, potrivit schimb rii percep iilor în diferite domenii i sprijinind modele cu concuren imperfect , în scopul de a cerceta resorturile economice care permit o cre tere durabil .

În contextul în care modelul neoclasic al lui Solow a fost centrat pe mecanismul de acumulare a capitalului i pe convergen a c tre starea de echilibru, noile teorii au analizat determinan ii cre terii productivit ii pe termen lung. Demersul a condus la extinderea gamei factorilor de pro duc ie lua i în calcul, ad ugând acumularea de cuno tin e, capital uman, infrastructuri publice.

1.4. Abord ri teoretice ale dezvolt rii endogene regionale

Teritoriul influen eaz în mod decisiv modul în care sistemele economice evolueaz , fiind considerat o surs principal de avantaje econo mice, geografice, de proximitate i de cumulare a unor procese productive.

Dezvoltarea teritorial este, în mod minimal, determinat de factori exogeni (materii prime, materiale), în timp ce factorii principali care influen eaz poten ialul de dezvoltare local sunt: capitalul uman, capitalul social, accesibilitatea etc. Ace ti factori se reg sesc în teoria cre terii regionale care, prin natura sa, este considerat o teorie macroeconomic (Capello R., 2009).

Noua teorie a cre terii regionale subliniaz importan a acelor factori concentra i pe costuri mai reduse de produc ie, comparativ cu alte loca ii. În acela i timp, schimb rile tehnologice i difuziunea tehnologiilor sunt considerate variabile endogene ce reac ioneaz la semnalele pie ei. Externalit ile pozitive sunt ob inute cu ajutorul investi iilor tehnologice, ocuparea i redistribuirea venitului în societate sunt interconectate (Capello R., 2009), iar cercetarea dezvoltarea este considerat motorul cre terii economice.

Modelele cre terii economice endogene î i g sesc utilitatea în în ele gerea implica iilor cre terii asupra unui întreg set de politici (politica fiscal , cheltuielile publice, politica educa ional , politica comercial ).

1.4.1. Noua Geografie Economic i endogenitatea

În elegerea factorilor relevan i ai dezvolt rii reprezint elementul central al analizelor economice, care urm resc s explice procesele de cre tere economic i distribuirea acesteia. Astfel, teoria neoclasic explic procesul de cre tere prin profituri constante de scar , competi ie i mobi litatea perfect a factorilor de produc ie; cre terea economic pe termen lung, în condi iile unei pie e libere, determin reducerea diferen elor teritoriale în nivelul veniturilor per capita.

Odat cu reconsiderarea rolului nivelului teritorial în abord rile teoretice, explicarea beneficiilor i costurilor privind localizarea a devenit elementul central al multor studii i cercet ri. Mai mult, s a constatat c , o mai mare concentrare de activit i productive în unele regiuni, determin apari ia unor dezechilibre regionale (privit indezirabil atunci când afecteaz în mod negativ progresul economic, stabilitatea social i politic a unui teritoriu).

Recent, se constat o amplificare a rolului jucat de regiuni i a for elor care determin decizia de localizare, ceea ce a determinat apari ia noii teorii a geografiei economice (New Economic Geography), promovat de Paul Krugman (1991, 1995, 2001).

Noua geografie economic (NEG) î i are originea în teoria clasic a localiz rii (Location Theory) i se bazeaz pe variabile de natur geografic i economic . Aceasta este o combina ie între diferite abord ri neoclasice de cre tere regional (care au condus la apari ia modelului general spa ial al localiz rii produc iei i a ez rilor umane) la care s au ad ugat cunoa terea, inovarea i economiile de scar . Acest lucru a determinat sc derea importan ei distan elor de la o pia la alta (redate prin costurile de transport) i m rimii caracteristicilor pie ei.

Noua geografie economic urm re te evaluarea impactului costurilor de transport asupra distribu iei spa iale a factorilor i firmelor. Costurile de transport erau considerate adev rate bariere în calea afacerilor (Krugman,

[...]

---

¹Kormendi i Meguire, 1985; Grierand i Tullok, 1989; Barro, 1991, 1997; Easterly i Rebello, 1993; Barro i Sala i Martin, 1995; Fischer, 1993 apud Petrakos, G., Arvanitidis, P., Pavleas, S., 2007.

²Rolul important al institu iilor în performan a economic a f cut obiectul multor analize (Lewis, 1995, Ayres, 1962) în ultimii ani, remarcându se i studii empirice în acest sens (Knack i Keefer, 1995, Mauro, 1995, Hall i Jones, 1999, Rodrik, 1999, Acemoglu i al ii, 2002 apud Petrakos, G., Arvanitidis, P., Pavleas, S., 2007).